urcare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din urca.

Pronunție

  • AFI: /ur'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
urcare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ urcare urcări
Articulat urcarea urcările
Dativ-Genitiv urcării urcărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a urca și rezultatul ei.


Traduceri