urcare
Etimologie
Din urca.
Pronunție
- AFI: /ur'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului urcare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | urcare | urcări |
| Articulat | urcarea | urcările |
| Genitiv-Dativ | urcării | urcărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a urca și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri