uretan

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză uréthane, germană Urethane.

Pronunție

  • AFI: /u.re'tan/


Substantiv


Declinarea substantivului
uretan
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ uretan uretani
Articulat uretanul uretanii
Genitiv-Dativ uretanului uretanilor
Vocativ uretanule uretanilor
  1. (chim.) ester carbamic; carbamat.


Traduceri

Anagrame

Referințe