uvertură
română
Etimologie
Din franceză ouverture.
Pronunție
- AFI: /u.ver'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului uvertură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | uvertură | uverturi |
| Articulat | uvertura | uverturile |
| Genitiv-Dativ | uverturii | uverturilor |
| Vocativ | ' | ' |
- piesă orchestrală care precedă o lucrare muzicală de mari proporții (destinată să introducă spectatorul în atmosfera operei ce urmează) sau care constituie o lucrare independentă.
Traduceri
Traduceri