vântuit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Confer a vântui.

Pronunție

  • AFI: /vɨn.tu'it/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
vântuit
Singular Plural
Masculin vântuit vântuiți
Feminin vântuită vântuite
Neutru vântuit vântuite
  1. (reg.) nebun.


Traduceri

Referințe