vânzoleală

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a vânzoli + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /vɨn.zo'le̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
vânzoleală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vânzoleală vânzoleli
Articulat vânzoleala vânzolelile
Genitiv-Dativ vânzolelii vânzolelilor
Vocativ vânzoleală vânzolelilor
  1. faptul de a (se) vânzoli; frământare, agitație, mișcare, vânzolit.


Traduceri

Referințe