văicărare
română
Etimologie
Din văicăra.
Pronunție
- AFI: /vəj.kə'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului văicărare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | văicărare | văicărări |
| Articulat | văicărarea | văicărările |
| Genitiv-Dativ | văicărării | văicărărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a văicăra și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri