văierare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din văiera.

Pronunție

  • AFI: /və.je'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
văierare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ văierare văierări
Articulat văierarea văierările
Genitiv-Dativ văierării văierărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a văiera și rezultatul ei.


Traduceri