vălătucire
Etimologie
Din vălătuci.
Pronunție
- AFI: /və.lə.tu'ʧi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului vălătucire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vălătucire | vălătuciri |
| Articulat | vălătucirea | vălătucirile |
| Genitiv-Dativ | vălătucirii | vălătucirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a vălătuci și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri