vălțuire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din vălțui.

Pronunție

  • AFI: /vəl.ʦu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
vălțuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vălțuire vălțuiri
Articulat vălțuirea vălțuirile
Genitiv-Dativ vălțuirii vălțuirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a vălțui și rezultatul ei.


Traduceri