vărsătură

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a vărsa + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /vər.sə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
vărsătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vărsătură vărsături
Articulat vărsătura vărsăturile
Genitiv-Dativ vărsăturii vărsăturilor
Vocativ vărsătură vărsăturilor
  1. faptul de a (se) vărsa.
  2. ceea ce a fost vărsat, vomitat.


Traduceri

Referințe