Sari la conținut

versuitor

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a versui + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /ver.su.i'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
versuitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ versuitor versuitori
Articulat versuitorul versuitorii
Genitiv-Dativ versuitorului versuitorilor
Vocativ versuitorule versuitorilor
  1. (înv.) poet.


Traduceri

Referințe