verticil

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză verticille.

Pronunție

  • AFI: /ver.ti'ʧil/


Substantiv


Declinarea substantivului
verticil
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ verticil verticile
Articulat verticilul verticilele
Genitiv-Dativ verticilului verticilelor
Vocativ ' '
  1. aranjare inelară a florilor, frunzelor sau ramurilor în jurul tulpinii.


Traduceri