vertij
română
Etimologie
Din franceză vertige.
Pronunție
- AFI: /ver'tiʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului vertij | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vertij | vertijuri |
| Articulat | vertijul | vertijurile |
| Genitiv-Dativ | vertijului | vertijurilor |
| Vocativ | vertijule | vertijurilor |
- (med.) amețeală.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online