veselire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din veseli.

Pronunție

  • AFI: /ve.se'li.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
veselire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ veselire veseliri
Articulat veselirea veselirile
Genitiv-Dativ veselirii veselirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a veseli și rezultatul ei.


Traduceri