viersuire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din viersui.

Pronunție

  • AFI: /vjer.su'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
viersuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ viersuire viersuiri
Articulat viersuirea viersuirile
Genitiv-Dativ viersuirii viersuirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a viersui și rezultatul ei.


Traduceri