vilaiet
română
Etimologie
Din franceză vilayet.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului vilaiet | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vilaiet | vilaiete |
| Articulat | vilaietul | vilaietele |
| Genitiv-Dativ | vilaietului | vilaietelor |
| Vocativ | vilaietule | vilaietelor |
- diviziune administrativ-teritorială din Imperiul Otoman, condusă de un valiu.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online