diviziune
română
Etimologie
Din franceză division < latină divisio, divisionis.
Pronunție
- AFI: /di.vi.zi'u.ne/
Substantiv
| Declinarea substantivului diviziune | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | diviziune | diviziuni |
| Articulat | diviziunea | diviziunile |
| Genitiv-Dativ | diviziunii | diviziunilor |
| Vocativ | diviziune | diviziunilor |
- împărțire, fragmentare, separare; (concr.) fragment sau unitate care se obține printr-o împărțire.
- (spec.) operație logică de împărțire a genului în specii.
- linioară care indică o anumită valoare pe scara sau pe cadranul unui instrument de măsură; valoare care corespunde acestei linioare.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online