Sari la conținut

vingalac

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din germană Winkelhaken.

Pronunție

  • AFI: /vin.ga'lak/


Substantiv


Declinarea substantivului
vingalac
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vingalac vingalace
Articulat vingalacul vingalacele
Genitiv-Dativ vingalacului vingalacelor
Vocativ ' '
  1. piesă metalică în care zețarul așază literele culese într-o anumită ordine, formând textul care urmează să fie tipărit; culegar.


Traduceri