vinuleț

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din vin + sufixul -uleț.

Pronunție

  • AFI: /vi.nu'leʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
vinuleț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vinuleț vinulețe
Articulat vinulețul vinulețele
Genitiv-Dativ vinulețului vinulețelor
Vocativ vinulețule vinulețelor
  1. (pop.) vinișor.


Traduceri

Referințe