volintiroi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din volintir + sufixul -oi.

Pronunție

  • AFI: /vo.lin.ti'roj/


Substantiv


Declinarea substantivului
volintiroi
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ volintiroi volintiroi
Articulat volintiroiul volintiroii
Genitiv-Dativ volintiroiului volintiroilor
Vocativ volintiroiule volintiroilor
  1. (înv.) augmentativ al lui volintir.


Traduceri

Referințe