volnicire
română
Etimologie
Din volnici.
Pronunție
- AFI: /vol.ni'ʧi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului volnicire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | volnicire | volniciri |
| Articulat | volnicirea | volnicirile |
| Genitiv-Dativ | volnicirii | volnicirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a volnici și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri