voltijor
română
Etimologie
Din franceză voltigeur.
Pronunție
- AFI: /vol.ti'ʒor/
Substantiv
| Declinarea substantivului voltijor | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | voltijor | voltijori |
| Articulat | voltijorul | voltijorii |
| Genitiv-Dativ | voltijorului | voltijorilor |
| Vocativ | ' | ' |
- persoană care execută voltije.
Traduceri
Traduceri