De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din vrăfui.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
vrăfuire
|
| f.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
vrăfuire
|
vrăfuiri
|
| Articulat
|
vrăfuirea
|
vrăfuirile
|
| Genitiv-Dativ
|
vrăfuirii
|
vrăfuirilor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- acțiunea de a vrăfui și rezultatul ei.
Traduceri
