vremuire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din vremui.

Pronunție

  • AFI: /vre.mu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
vremuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vremuire vremuiri
Articulat vremuirea vremuirile
Genitiv-Dativ vremuirii vremuirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a vremui și rezultatul ei.


Traduceri