De la Wikționar, dicționarul liber
(Deutsch)
Etimologie
Din Wild.
Pronunție
Verb
Conjugarea verbului
wildern
|
| Infinitiv
|
wildern
|
Indicativ prezent
pers. 2 sg., 3 sg.
|
wilderst
wildert
|
| Indicativ imperfect
|
wilderte
|
| Participiu perfect
|
gewildert
|
| Verb auxiliar
|
haben
|
- a bracona
Cuvinte apropiate
