zbănțuire
română
Etimologie
Din zbănțui.
Pronunție
- AFI: /zbən.ʦu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului zbănțuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | zbănțuire | zbănțuiri |
| Articulat | zbănțuirea | zbănțuirile |
| Genitiv-Dativ | zbănțuirii | zbănțuirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a zbănțui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri