zbir
română
Etimologie
Din franceză sbire.
Pronunție
- AFI: /zbir/
Substantiv
| Declinarea substantivului zbir | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | zbir | zbiri |
| Articulat | zbirul | zbirii |
| Genitiv-Dativ | zbirului | zbirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- persoană oficială (mai ales polițist) care manifesta duritate și brutalitate.
- persoană care exercita o autoritate tiranică; tiran; satrap.
Traduceri
Traduceri