zburătăire
română
Etimologie
Din zburătăi.
Pronunție
- AFI: /zbu.rə.tə'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului zburătăire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | zburătăire | zburătăiri |
| Articulat | zburătăirea | zburătăirile |
| Genitiv-Dativ | zburătăirii | zburătăirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a zburătăi și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri