zdrăngănire
română
Etimologie
Din zdrăngăni.
Pronunție
- AFI: /zdrən.gə'ni.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului zdrăngănire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | zdrăngănire | zdrăngăniri |
| Articulat | zdrăngănirea | zdrăngănirile |
| Genitiv-Dativ | zdrăngănirii | zdrăngănirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a zdrăngăni și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri