zgâncilire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din zgâncili.

Pronunție

  • AFI: /zgɨn.ʧi'li.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
zgâncilire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ zgâncilire zgânciliri
Articulat zgâncilirea zgâncilirile
Genitiv-Dativ zgâncilirii zgâncilirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a zgâncili și rezultatul ei.


Traduceri