zurbăluire
română
Etimologie
Din zurbălui.
Pronunție
- AFI: /zur.bə.lu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului zurbăluire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | zurbăluire | zurbăluiri |
| Articulat | zurbăluirea | zurbăluirile |
| Genitiv-Dativ | zurbăluirii | zurbăluirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a zurbălui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri