zvânturare
română
Etimologie
Din zvântura.
Pronunție
- AFI: /zvɨn.tu'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului zvânturare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | zvânturare | zvânturări |
| Articulat | zvânturarea | zvânturările |
| Genitiv-Dativ | zvânturării | zvânturărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a zvântura și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri