împăcare

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a împăca.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
împăcare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ împăcare împăcări
Articulat împăcarea împăcările
Dativ-Genitiv împăcării împăcărilor
Vocativ împăcare împăcărilor
  1. acțiunea de a (se) împăca și rezultatul ei; împăciuire, împăcăciune.


Traduceri

Anagrame

Referințe