ștempel
română
Etimologie
Din germană Stempel.
Pronunție
- AFI: /'ʃtem.pel/
Substantiv
| Declinarea substantivului ștempel | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ștempel | ștempele |
| Articulat | ștempelul | ștempelele |
| Genitiv-Dativ | ștempelului | ștempelelor |
| Vocativ | ștempelule | ștempelelor |
- (tipogr.) vârf de oțel gravat cu care turnătorul de litere bate matrița în aramă.
- (reg.) pecete, ștampilă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online