acritură

De la Wikționar, dicționarul liber
Acrituri

română

Etimologie

Din a (se) acri + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /a.kri'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
acritură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ acritură acrituri
Articulat acritura acriturile
Genitiv-Dativ acriturii acriturilor
Vocativ acrituro acriturilor
  1. aliment acru; (în special) murătură.
  2. epitet dat unei persoane ursuze, morocănoase, rele.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe