caniție
română
Etimologie
Din franceză canitie < latină canities.
Pronunție
- AFI: /ka'ni.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului caniție | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | caniție | invariabil |
| Articulat | caniția | invariabil |
| Genitiv-Dativ | caniției | invariabil |
| Vocativ | caniție | invariabil |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online