cinchi
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /ʧin'ki/
Verb
| Conjugarea verbului (se) cinchi | |
| Infinitiv | a (se) cinchi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) cinchesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) cinchească |
| Participiu | cinchit |
| Conjugare | IV |
- (v.refl.) (reg.) a se așeza la pământ sprijinindu-se pe unul sau pe amândoi genunchii, a sta pe vine, a se ghemui.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online