ciufuleală

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a ciufuli + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /ʧi.u.fu'le̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ciufuleală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ciufuleală ciufuleli
Articulat ciufuleala ciufulelile
Genitiv-Dativ ciufulelii ciufulelilor
Vocativ ciufuleală ciufulelilor
  1. faptul de a ciufuli.


Traduceri

Anagrame

Referințe