cofret

română

Etimologie

Din franceză coffret.

Pronunție

• AFI: /ko'fret/

Substantiv

Declinarea substantivului cofret
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cofret	cofrete
Articulat	cofretul	cofretele
Genitiv-Dativ	cofretului	cofretelor
Vocativ	cofretule	cofretelor

1. un fel de firidă închisă cu o ușă metalică, în care sunt grupate siguranțele unei instalații de curent electric de putere relativ mică.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online