coleire
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /ko.leˈi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului coleire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | coleire | coleiri |
| Articulat | coleirea | coleirile |
| Genitiv-Dativ | coleirii | coleirilor |
| Vocativ | coleire | coleirilor |
- operație de îndepărtare a părului de pe pieile unor animale prin aplicarea unei substanțe depilatoare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online