constantan
română
Etimologie
Din franceză constantan.
Pronunție
- AFI: /kon.stan'tan/
Substantiv
| Declinarea substantivului constantan | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | constantan | invariabil |
| Articulat | constantanul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | constantanului | invariabil |
| Vocativ | constantanule | invariabil |
- aliaj de cupru și de nichel, cu coeficient de dilatare mic și rezistență specifică mare, întrebuințat la confecționarea rezistențelor electrice, a reostatelor, a termoelementelor etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online