coreligionar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză coreligionnaire.

Pronunție

  • AFI: /ko.re.li.ʤi.oˈnar/


Substantiv


Declinarea substantivului
coreligionar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ coreligionar coreligionari
Articulat coreligionarul coreligionarii
Genitiv-Dativ coreligionarului coreligionarilor
Vocativ coreligionarule coreligionarilor
  1. persoană care are aceeași religie cu altă persoană.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe