deburbare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză débourber.

Pronunție

  • AFI: /de.bur'ba.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
deburbare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ deburbare deburbări
Articulat deburbarea deburbările
Genitiv-Dativ deburbării deburbărilor
Vocativ deburbare deburbărilor
  1. operație de limpezire a mustului de struguri și de separare a lui de resturile solide; deburbaj.


Traduceri

Referințe