detentă
română
Etimologie
Din franceză détente.
Pronunție
- AFI: /de'ten.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului detentă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | detentă | detente |
| Articulat | detenta | detentele |
| Genitiv-Dativ | detentei | detentelor |
| Vocativ | detentă | detentelor |
- (fiz.) expansiune.
- calitate a unui sportiv prin care reușește să se desprindă de la sol în înălțime sau în lungime (prin combinarea forței și a vitezei).
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online