diplograf

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză diplographe.

Pronunție

  • AFI: /di.plo'graf/


Substantiv


Declinarea substantivului
diplograf
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ diplograf diplografe
Articulat diplograful diplografele
Genitiv-Dativ diplografului diplografelor
Vocativ diplografule diplografelor
  1. mașină de scris care funcționează simultan cu două feluri de caractere.


Traduceri

Referințe