esdekel

De la Wikționar, dicționarul liber

maghiară

(magyar)

Etimologie

Din cuvântul învechit esdek + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /ˈɛʒdɛkɛl/


Verb

  1. a implora, a conjura, a pleda
Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=esdekel&oldid=874084”