fonofobie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din greacă antică ϕωνέω (fonéo, "a vorbi tare") + fobie (frică intensă de un anumit aspect).

Pronunție

  • AFI: /fo.no.fo'bi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
fonofobie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fonofobie fonofobii
Articulat fonofobia fonofobii
Genitiv-Dativ fonofobiei fonofobiilor
Vocativ fonofobio fonofobiilor
  1. teamă de a vorbi cu voce tare.


Traduceri