glorificare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a glorifica.

Pronunție

  • AFI: /glo.ri.fi'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
glorificare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ glorificare glorificări
Articulat glorificarea glorificările
Genitiv-Dativ glorificării glorificărilor
Vocativ glorificare glorificărilor
  1. (livr.) acțiunea de a glorifica și rezultatul ei; preamărire, slăvire.


Traduceri

Referințe