glosită
română
Etimologie
Din franceză glossite.
Pronunție
- AFI: /glo'si.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului glosită | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | glosită | glosite |
| Articulat | glosita | glositele |
| Genitiv-Dativ | glositei | glositelor |
| Vocativ | glosită | glositelor |
- inflamație a limbii, care însoțește de obicei anumite boli.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online