incinera

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză incinérer < latină incinerare.

Pronunție

  • AFI: /in.ʧi.ne'ra/


Verb


Conjugarea verbului
incinera
Infinitiv a incinera
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
incinerez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să incinereze
Participiu incinerat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a arde un cadavru sau altă substanță organică, prefăcându-le în cenușă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe